Întreprinderile mici și mijlocii: criterii, categorii și praguri

Întreprinderile mici și mijlocii au acces la fonduri europene, la ajutor de
minimis și la programele naționale de finanțare, dar numai dacă îndeplinesc
criteriile din lege. Statutul de IMM nu este o etichetă informală. Este o
încadrare legală, cu praguri exacte și cu o declarație pe propria răspundere
pe care o semnezi.

Multe surse online dau cifre greșite pentru România. Wikipedia scrie că întreprinderile mici și mijlocii au o cifră de afaceri de până la 8 milioane de euro, valoare care nu mai e în lege de aproape douăzeci de ani. Alte articole amestecă microîntreprinderea din Legea 346/2004 cu microîntreprinderea fiscală din Codul fiscal, care e cu totul altceva.

Textul de mai jos merge pe articolele din lege și pe cifrele valabile acum.

Ce este o întreprindere în sensul legii

Legea 346/2004 definește întreprinderea la articolul 2 ca orice formă de organizare a unei activități economice, autorizată să facă producție, comerț sau prestări de servicii, în scopul obținerii de venituri, în condiții de concurență.

Definiția e mai largă decât crede lumea. Nu se referă doar la societăți comerciale.

Formele de organizare care intră în definiție

Articolul 2 alineatul (1) enumeră societățile reglementate de Legea 31/1990, societățile cooperative, persoanele fizice autorizate, întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale și întreprinderile familiale.

Alineatul (2) extinde aplicarea și la asociații, fundații, cooperative agricole și societăți agricole care desfășoară activități economice.

Ce înseamnă asta în practică: un PFA cu doi colaboratori și 80.000 de lei cifră de afaceri e microîntreprindere în sensul acestei legi. Poate depune la programele destinate IMM. Faptul că nu are capital social și nu e persoană juridică nu îl scoate din categorie.

Cine nu este întreprindere

Rămân în afara definiției entitățile care nu desfășoară activitate economică autorizată. O asociație care trăiește exclusiv din donații și nu prestează servicii contra cost nu intră. Nici o persoană fizică neautorizată care obține venituri ocazionale.

Instituțiile publice și autoritățile administrației publice nu sunt întreprinderi. Articolul 4^5 merge mai departe și spune că o firmă nu poate fi considerată mică sau mijlocie dacă cel puțin 25% din capitalul social ori din drepturile de vot sunt controlate de unul sau mai multe organisme ori colectivități publice.

Cum se clasifică întreprinderile mici și mijlocii pe categorii

Articolul 4 împarte întreprinderile mici și mijlocii în trei categorii, după numărul mediu anual de salariați și după cifra de afaceri anuală netă sau activele totale.

Pragurile sunt aceleași cu cele din Recomandarea 2003/361 a Comisiei Europene, cu o diferență de formulare pentru microîntreprinderi.

Ce sunt microîntreprinderile

Microîntreprinderile au până la 9 salariați și o cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 2 milioane de euro, echivalent în lei.

Formularea din legea românească spune „până la 9 salariați”, iar cea europeană spune „sub 10″. Rezultatul e identic. Cu 9 salariați ești microîntreprindere, cu 10 treci în categoria următoare.

Aici apare cea mai frecventă confuzie din tot subiectul. Microîntreprinderea din Legea 346/2004 nu are legătură cu microîntreprinderea din Codul fiscal, cea care plătește impozit de 1% pe venit. Sunt două încadrări separate, cu praguri diferite și cu efecte diferite. Revin la asta într-o secțiune dedicată.

Ce sunt întreprinderile mici

Întreprinderile mici au între 10 și 49 de salariați și o cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 10 milioane de euro.

Categoria adună cea mai mare parte a firmelor românești care au trecut de faza de start. Un atelier de producție cu 15 angajați, o firmă de construcții cu 30 de oameni, un cabinet de contabilitate cu 12 salariați.

Ce sunt întreprinderile mijlocii

Întreprinderile mijlocii au între 50 și 249 de salariați și o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro sau active totale care nu depășesc 43 de milioane de euro.

Observă că la această categorie pragul financiar se desparte. Cifra de afaceri merge până la 50 de milioane, activele totale până la 43 de milioane. La micro și la mici, cele două plafoane sunt egale.

Unde încep întreprinderile mari

O firmă iese din categoria întreprinderilor mici și mijlocii când are 250 de salariați sau mai mulți. Criteriul salariaților e obligatoriu, deci depășirea lui te scoate automat, oricât de mică ar fi cifra de afaceri.

Pe partea financiară, ieși din categorie dacă depășești și cifra de afaceri de 50 de milioane de euro, și activele totale de 43 de milioane. Depășirea unui singur plafon financiar nu te scoate.

Cele două criterii de încadrare și regula „sau”

Încadrarea se face pe două criterii care funcționează diferit. Numărul de salariați e obligatoriu. Criteriul financiar e alternativ: alegi între cifra de afaceri netă și activele totale, cea care îți convine.

O firmă cu 40 de salariați, 12 milioane de euro cifră de afaceri și 8 milioane active totale rămâne întreprindere mică. Depășește pragul de cifră de afaceri, dar se încadrează pe active.

Cum se calculează numărul mediu anual de salariați

Articolul 5 stabilește o metodă pe care aproape nimeni nu o aplică corect. Numărul mediu nu e numărul de contracte active la 31 decembrie.

Se calculează lunar, ca medie aritmetică simplă din suma efectivelor zilnice de salariați din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus săptămânal și sărbătorile legale, împărțită la numărul total de zile calendaristice. Pentru zilele libere se ia efectivul din ziua lucrătoare precedentă.

Baza de calcul e Registrul general de evidență a salariaților, deci Revisal. Salariații cu normă parțială intră proporțional cu timpul din contract.

Cine intră în calcul

• • salariații angajați pe durată nedeterminată
  • salariații temporari care lucrează în baza unui contract de punere la dispoziție, pe durata acelui contract
  • proprietarii-directori
  • partenerii care desfășoară o activitate permanentă în întreprindere și primesc avantaje financiare de la aceasta

Ultimele două categorii surprind pe multă lume. Dacă ești asociat și administrator remunerat, te numeri pe tine.

Cine rămâne în afara calculului

• • salariații al căror contract individual de muncă e suspendat în perioada luată în calcul
  • ucenicii și elevii sau studenții aflați în formare profesională pe bază de contract de ucenicie sau de formare
  • salariatele și salariații aflați în concediu de maternitate sau parental

O firmă cu 252 de contracte, dintre care 5 suspendate și 3 persoane în concediu parental, are un număr mediu sub 250. Rămâne întreprindere mijlocie.

Cifra de afaceri netă sau activele totale

Cifra de afaceri netă se ia din situațiile financiare aferente exercițiului financiar precedent, aprobate de adunarea generală. Nu include TVA și alte taxe indirecte.

Activele totale înseamnă active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli în avans. Definiția e chiar în lege, la articolul 3.

Firmele nou-înființate, ale căror situații financiare nu au fost încă aprobate, determină datele în cursul exercițiului financiar și le declară pe propria răspundere.

Microîntreprindere în sensul Legii 346/2004 și microîntreprindere fiscală: două lucruri diferite

Aceeași denumire, două regimuri care nu au nimic în comun. Confuzia costă bani, pentru că oamenii cred că sunt eligibili la finanțări când nu sunt, sau invers.

Microîntreprinderea din Legea 346/2004 e o categorie de mărime. Sub 10 salariați, sub 2 milioane de euro. Îți dă acces la programe de finanțare.

Microîntreprinderea din Codul fiscal e un regim de impozitare. Îți spune ce impozit plătești. Nu are nicio legătură cu eligibilitatea la fonduri.

Condiții microîntreprindere pentru impozitul de 1% în 2026

Plafonul de venituri a coborât la echivalentul în lei a 100.000 de euro. Traseul pragului în ultimii ani arată așa: 500.000 de euro până în 2024, 250.000 în 2025, 100.000 din 2026. Verificarea se face la cursul BNR din 31 decembrie al anului precedent.

Cota de 3% a dispărut de la 1 ianuarie 2026, prin OUG 89/2025. A rămas o singură cotă, de 1%, aplicată tuturor microîntreprinderilor eligibile, indiferent de codul CAEN.

Celelalte condiții microîntreprindere pe care trebuie să le îndeplinești cumulativ:

• • cel puțin un salariat cu normă întreagă sau un administrator remunerat prin contract de mandat
  • capitalul social deținut de alte persoane decât statul și unitățile administrativ-teritoriale
  • firma să nu fie în dizolvare urmată de lichidare
  • situațiile financiare ale anului precedent depuse la termen
  • veniturile din consultanță și management sub 20% din totalul veniturilor

Pentru firmele nou-înființate, termenul de angajare a crescut la 90 de zile de la înregistrare, printr-o modificare adusă de OUG 8/2026. Regula se aplică societăților înființate începând cu 25 februarie 2026, iar pentru cele anterioare termenul rămâne de 30 de zile.

Veniturile se cumulează cu cele ale întreprinderilor legate, ceea ce prinde pe picior greșit grupurile de firme. Există și o limitare privind numărul de microîntreprinderi în care un asociat poate deține peste 25%, regulă care s-a modificat în ultimii ani. Cere confirmarea contabilului pe situația ta, în scris.

Peste plafon treci la impozit pe profit de 16%, începând cu trimestrul în care apare depășirea.

Situațiile în care o firmă e microîntreprindere într-un sens și nu în celălalt

Ai un SRL cu 4 salariați și 900.000 de euro cifră de afaceri. În sensul Legii 346/2004 ești microîntreprindere, sub ambele praguri. În sensul fiscal ești departe de plafonul de 100.000 de euro, deci plătești impozit pe profit.

Situația inversă e mai rară, dar apare la firmele legate. O firmă cu venituri proprii de 60.000 de euro poate fi eligibilă la impozitul de 1% luată singură, însă cumularea cu întreprinderile legate o scoate din regim.

Microîntreprindere vs SRL: de ce comparația e formulată greșit

Întrebarea „microîntreprindere sau SRL” apare des în căutări, dar pune în opoziție două lucruri care stau pe planuri diferite.

SRL e o formă juridică. Descrie cum e organizată firma: cu asociați, părți sociale, capital social și răspundere limitată la aport. Alternativele la SRL sunt PFA, întreprinderea individuală, întreprinderea familială sau societatea pe acțiuni.

Microîntreprinderea e o încadrare după mărime sau un regim fiscal. Un SRL poate fi microîntreprindere. De fapt, majoritatea SRL-urilor din România sunt microîntreprinderi, în ambele sensuri.

Întrebarea reală pe care o are cel care caută e de obicei una dintre acestea două. Ce formă juridică aleg pentru afacerea mea, PFA sau SRL. Sau: SRL-ul meu plătește impozit de 1% pe venit sau 16% pe profit.

Prima întrebare ține de răspundere, de contabilitate și de contribuții. A doua ține de plafonul de 100.000 de euro și de condițiile de mai sus.

Întreprinderi autonome, partenere și legate

Aici se pierd cele mai multe dosare de finanțare. Articolele 4^1 până la 4^5 stabilesc că datele firmei tale nu se iau întotdeauna singure. Uneori se cumulează cu ale altor firme.

Legea distinge trei tipuri de relații: întreprinderi autonome, partenere și legate.

Pragul de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot

O întreprindere e autonomă dacă deține sub 25% din capitalul social sau din drepturile de vot în alte întreprinderi, și dacă nu e deținută în proporție de peste 25% de alte întreprinderi. Se ia procentul mai mare dintre capital și drepturi de vot.

Întreprinderile partenere sunt cele între care există o deținere de 25% sau mai mult, fără să existe control.

Întreprinderile legate sunt cele în care apare controlul: majoritatea drepturilor de vot, dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, influența dominantă în temeiul unui contract sau al unei clauze din statut.

Articolul 4^4 alineatul (4) adaugă ceva ce puțini știu. Firmele între care există aceste raporturi prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane care acționează de comun acord sunt considerate legate, dacă activează pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente.

Cu alte cuvinte, două SRL-uri fără nicio legătură de capital, dar cu același asociat și cu obiect de activitate apropiat, se cumulează.

Cum se cumulează datele între întreprinderi partenere și legate

Datele întreprinderilor partenere se adună proporțional cu procentul de participare la capital sau cu procentul drepturilor de vot, cel mai ridicat dintre ele.

Datele întreprinderilor legate se adună în proporție de 100%.

Un exemplu. Ai o firmă cu 30 de salariați. Deții 40% dintr-o a doua firmă, cu 20 de salariați, și 100% dintr-a treia, cu 15 salariați. Numărul tău mediu devine 30, plus 8 de la firma parteneră, plus 15 de la cea legată. Total 53. Ai trecut din categoria întreprinderilor mici în cea a întreprinderilor mijlocii, fără să angajezi pe nimeni.

Excepțiile: business angels, universități, investitori instituționali

Articolul 4^2 alineatul (3) păstrează statutul de întreprindere autonomă chiar dacă pragul de 25% e atins sau depășit de anumite categorii de investitori, cu condiția ca aceștia să nu fie legați de firmă.

Excepțiile acoperă societățile publice de investiții și societățile de capital de risc, persoanele care obțin venituri majoritare din investiții în capital de risc, adică business angels, cu limita ca investiția totală în aceeași întreprindere să nu depășească 1.250.000 de euro, universitățile și centrele de cercetare fără scop lucrativ, investitorii instituționali, inclusiv fondurile de dezvoltare regională, și autoritățile administrației publice locale cu buget anual sub 10 milioane de euro și populație sub 5.000 de locuitori.

Ultima excepție e gândită pentru firmele din comune mici, la care primăria are participație.

Greșeala care duce la respingerea dosarelor de finanțare

Antreprenorul completează declarația bifând „întreprindere autonomă”, pentru că așa i se pare firesc. Are firma lui, separată, cu contabilitate proprie.

Evaluatorul se uită în registrul comerțului, vede că aceeași persoană mai are două firme și cumulează. Dosarul pică, iar în cazuri grave se pune problema declarației false.

Verificarea durează cinci minute. Deschizi lista firmelor în care ai participații, te uiți la procente și la obiectul de activitate, apoi completezi Anexa 2 dacă e cazul.

Când pierzi statutul de IMM și când îl păstrezi

Articolul 6 alineatul (2) are o regulă care liniștește multe firme aflate în creștere. Dacă la data întocmirii situațiilor financiare anuale nu te mai încadrezi în plafoane, nu pierzi calitatea de microîntreprindere, întreprindere mică sau mijlocie decât dacă depășirea se produce în două exerciții financiare consecutive.

Un an bun, cu o comandă mare care ți-a umflat cifra de afaceri, nu te scoate din categorie. Doi ani consecutivi, da.

Regula funcționează în ambele sensuri. O firmă mare care scade sub praguri nu devine IMM după un singur an.

Datele se iau din situațiile financiare aprobate de adunarea generală a acționarilor sau asociaților, nu din balanța lunară și nu din estimări.

Ce prevede exact Legea 346/2004 despre întreprinderile mici și mijlocii

Actul de bază e Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, publicată în Monitorul Oficial nr. 681 din 29 iulie 2004, cu modificările ulterioare. Definițiile europene vin din Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei, disponibilă pe portalul EUR-Lex.

Legea a fost modificată de multe ori. Ordonanța 27/2006 a schimbat pragurile financiare, Legea 62/2014 a adus Testul IMM, iar OUG 71/2024 a rescris litera privind investitorii instituționali.

Articolele care stabilesc pragurile

Articolul 3 dă definiția generală: sub 250 de salariați, cifră de afaceri anuală netă până la 50 de milioane de euro sau active totale până la 43 de milioane.

Articolul 4 împarte pe cele trei categorii. Alineatul (2) obligă autoritățile să folosească termenii microîntreprindere, întreprindere mică, întreprindere mijlocie și întreprinderi mici și mijlocii în toate reglementările, statisticile și documentele oficiale.

Articolele 4^1 până la 4^5 tratează relațiile dintre întreprinderi. Articolul 5 explică numărul mediu de salariați, iar articolul 6 spune de unde se iau datele.

Declarația pe propria răspundere din Anexele 1 și 2

Articolul 7 prevede că încadrarea se stabilește printr-o declarație pe propria răspundere a reprezentantului legal, după modelul din Anexele 1 și 2 la lege.

Anexa 1 e declarația propriu-zisă. Bifezi tipul de întreprindere, autonomă, parteneră sau legată, și completezi numărul mediu anual de salariați, cifra de afaceri netă și activele totale.

Anexa 2 se completează doar dacă ai firme partenere sau legate. Conține fișa de parteneriat, fișa privind legătura dintre întreprinderi și tabelele de calcul proporțional. E partea pe care majoritatea o sare, apoi se miră de ce a fost respinsă.

Cine verifică datele declarate

Articolul 8 împarte controlul între două instituții. Inspecția Muncii verifică numărul mediu anual de salariați, pe baza Revisal și a evidențelor proprii. Ministerul Finanțelor verifică cifra de afaceri netă și activele totale, pe baza situațiilor financiare anuale.

Când apar neconcordanțe între declarație și situația reală, organele de control încheie procese-verbale de constatare și sesizează organele de urmărire penală dacă există indicii de infracțiune.

Declarația nu e o formalitate.

Întreprinderile mici cu capitalizare medie, noua categorie europeană

Comisia Europeană a creat în 2025 o categorie nouă, între întreprinderile mici și mijlocii și firmele mari. Motivul: firmele care cresc peste pragurile IMM pierd brusc accesul la sprijin, deși se confruntă cu aceleași dificultăți administrative.

Pragurile din Recomandarea (UE) 2025/1099

Recomandarea Comisiei din 21 mai 2025 definește întreprinderile mici cu capitalizare medie, cunoscute și ca small mid-caps, ca fiind firmele care nu sunt întreprinderi mici și mijlocii conform Recomandării 2003/361, au sub 750 de angajați și o cifră de afaceri anuală care nu depășește 150 de milioane de euro.

Pragul de 25% pentru autonomie se păstrează și la această categorie. Limita pentru investițiile business angels e ridicată la 5 milioane de euro, față de 1.250.000 în regimul IMM.

Statele membre, Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții au fost invitate să informeze Comisia până la 31 decembrie 2026 despre măsurile luate pentru punerea în aplicare.

Ce se schimbă pentru firmele care ies din categoria IMM

Deocamdată, puțin. O recomandare europeană nu are forță obligatorie și nu modifică automat Legea 346/2004.

Efectul se va vedea în programele de finanțare, unde apar treptat linii dedicate acestei categorii. Dacă firma ta se apropie de 250 de salariați, urmărește subiectul. Este singura direcție nouă din reglementarea europeană a mărimii firmelor din ultimii douăzeci de ani.

La ce îți folosește statutul de întreprindere mică sau mijlocie

Încadrarea nu are efecte fiscale directe. Nu îți schimbă impozitul și nu îți reduce contribuțiile. Valoarea ei stă în accesul la bani și în tratamentul din relația cu statul.

Articolul 10 interzice, sub sancțiunea nulității absolute, orice acțiune care are ca efect discriminarea întreprinderilor mici și mijlocii sau a firmelor nou-înființate, pe criterii de mărime ori vechime.

Fonduri europene și ajutor de minimis

Aproape toate liniile de finanțare europene pentru mediul privat cer statutul de IMM. Declarația din Anexa 1 face parte din dosarul standard.

Schemele de ajutor de minimis și cele de ajutor de stat folosesc aceeași definiție. Articolul 27 din lege spune că facilitățile de natura ajutorului de stat se acordă prin scheme elaborate în concordanță cu legislația europeană în domeniu.

Acces la achiziții publice

Articolul 16 obligă Guvernul, ministerele și autoritățile locale să încurajeze creșterea ponderii întreprinderilor mici și mijlocii în valoarea contractelor de achiziții publice, până la un nivel comparabil cu contribuția lor la produsul intern brut.

Alineatul (1^1) cere ca în contractele subcontractate către IMM să fie incluse prevederi privind termenele și modalitatea de plată, iar autoritățile contractante să verifice îndeplinirea acestor obligații.

Programele naționale pentru întreprinderi mici și mijlocii

Articolul 25^1 enumeră programele naționale care se derulează până la 31 decembrie 2027. Printre ele: Start-Up Nation România, programul START pentru tineri, programul național de microindustrializare, programul pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor, programul pentru transferul afacerilor, programul pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în mediul rural, programul pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului.

Articolul 26 prevede alocarea anuală, prin legea bugetului de stat, a 0,4% din PIB pentru finanțarea acestor programe. În practică, sumele efective diferă mult de la un an la altul.

Întrebări frecvente despre întreprinderile mici și mijlocii

Ce sunt microîntreprinderile și prin ce diferă de întreprinderile mici?

Microîntreprinderile au până la 9 salariați și o cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 2 milioane de euro. Întreprinderile mici au între 10 și 49 de salariați și un plafon financiar de 10 milioane de euro. Diferența practică apare la eligibilitate: unele programe de finanțare se adresează exclusiv microîntreprinderilor, altele întregii categorii de întreprinderi mici și mijlocii.

Un PFA poate fi întreprindere mică sau mijlocie?

Da. Articolul 2 din Legea 346/2004 include persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale în definiția întreprinderii. Un PFA cu trei colaboratori și cifră de afaceri sub 2 milioane de euro e microîntreprindere în sensul acestei legi și poate depune la programele destinate IMM, la fel ca un SRL.

Care sunt condițiile microîntreprindere pentru impozitul de 1%?

Venituri sub echivalentul în lei a 100.000 de euro la cursul BNR din 31 decembrie al anului precedent, cel puțin un salariat cu normă întreagă sau un administrator cu contract de mandat remunerat, capital social deținut de alte persoane decât statul, situațiile financiare depuse la timp și venituri din consultanță și management sub 20% din total. Cota de 3% a fost eliminată de la 1 ianuarie 2026.

Ce se întâmplă dacă depășesc pragul de 250 de salariați?

Nu pierzi statutul de IMM imediat. Articolul 6 alineatul (2) prevede că ieși din categorie doar dacă depășirea plafoanelor se produce în două exerciții financiare consecutive. Un singur an peste prag nu are efect asupra încadrării, iar datele se iau din situațiile financiare aprobate de adunarea generală, nu din evidențele lunare.

Cum știu dacă firma mea e autonomă, parteneră sau legată?

Verifici participațiile. Ești autonom dacă deții sub 25% în alte firme și nimeni nu deține peste 25% din firma ta. Între 25% și control ai relație de parteneriat, iar la control ai firme legate. Atenție la firmele deținute de aceeași persoană fizică: dacă activează pe aceeași piață sau pe piețe adiacente, se consideră legate chiar fără participație încrucișată.

Unde găsesc declarația de încadrare în categoria IMM?

În Anexele 1 și 2 la Legea 346/2004, publicate pe portalul legislativ. Anexa 1 e declarația pe propria răspundere pe care o completează orice întreprindere. Anexa 2 conține fișele și tabelele de calcul și se completează doar dacă ai întreprinderi partenere sau legate. Multe programe de finanțare pun formularele direct în ghidul solicitantului.

Cifra de afaceri se calculează cu sau fără TVA?

Fără. Articolul 6 alineatul (4) prevede că la calculul cifrei de afaceri nete anuale sumele nu includ taxa pe valoarea adăugată și alte taxe indirecte. Conversia în euro se face la cursul de la închiderea exercițiului financiar. Activele totale înseamnă active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli în avans, definiție dată chiar în lege.

Ce este o întreprindere autonomă dacă primăria are participație?

Poate rămâne autonomă, prin excepție. Articolul 4^2 alineatul (3) litera d) menține statutul de întreprindere autonomă când participația vine de la o autoritate a administrației publice locale cu buget anual sub 10 milioane de euro și populație sub 5.000 de locuitori. Peste aceste limite, articolul 4^5 scoate firma din categoria întreprinderilor mici și mijlocii.

Concluzie: cum verifici în zece minute în ce categorie intră firma ta

Reține două lucruri din tot ce ai citit. Primul, încadrarea se face pe numărul mediu anual de salariați, care e obligatoriu, plus unul dintre cele două criterii financiare, la alegere. Al doilea, datele firmei tale se cumulează cu ale firmelor partenere și legate, iar aici pică majoritatea dosarelor de finanțare.

Verificarea practică are patru pași. Iei ultimul bilanț aprobat și notezi cifra de afaceri netă și activele totale. Calculezi numărul mediu anual de salariați din Revisal, pe baza metodei din articolul 5. Faci lista firmelor în care deții participații și a celor deținute de aceeași persoană. Cumulezi proporțional pentru partenere și integral pentru legate.

Dacă rezultatul te lasă sub 250 de salariați și sub unul dintre plafoanele financiare, ești IMM și poți completa declarația din Anexa 1.

Nu ești sigur pe partea de firme legate sau vrei să pregătești un dosar de finanțare fără riscul unei declarații greșite? Scrie-ne și verificăm împreună încadrarea firmei tale, pe baza documentelor pe care le ai deja.

Urmați-ne pe Facebook și Instagram pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente informații.